Despre Czárán

Czaran Gyula (nascut la data de 23 august in loc. Sepreus-decedat la data de 6 ianuarie 1906 in Moneasa) proprietar de pamanturi si specialist in turism.A studiat dreptul in Budapesta si Viena , dar apoi s-a dedicat turismului.Mai tarziu s-a inscris la speologie in Selmecbanya.A descoperit mai multe cascade si pesteri in Muntii Bihorului cum ar fi Cetatile Ponorului, pestera Meziad, cheile Revi.Traseele acestor locuri au fost aranjate pe cheltuiala proprie.La intrarea inalta de 30 m in pestera Meziad a fost amplasata a placa comemorativa in anul 1930 de catre turistii oradeni. (Izvor:Lexiconul Biografiilor Maghiare 1000-1900)

Cine a fost Czaran Gyula?

Contemporanii lui l-au numit "Printul din Oncsasza", "Printul Galbena", generatiile de mai tarziu numindu-l "apostolol turismului bihorean". A fost membrul de onoare al mai multor uniuni si asociatii cum ar fi :Societatea Carpatina Ardeleana, Asociatiei Stiintelor Naturii al Regatului Maghiar si al Asociatiei Geografice Maghiare.Cu toate acestea meritele, identitatea si activitatea acetuia au fost uitate nemeritat.

Provenind dintr-o familie de armeni care au primit titlul de nobili maghiari.Pe vremea Mariei Tereza s-au mutat din Gheorgheni langa Arad.Aici au cumparat pamant, mai exact la Sepreus.S-a nascut in 23 august 1847 in Sepreus.Studiile gimnaziale le-a urmat la Arad terminandu-le in Bratislava.A avut un dar de a vorbi limbi straine, in afara de maghiara vorbea bine romaneste, germana, franceza si italiana. A fost atras de stiintele tehnicii si muzica dar la indemnul tatalui sau a urmat dreptul in 1865-67 la Pesta si Viena.Prima lucrare a terminat-o cu brio dar nu si-a mai putut continua studiile din cauza unor probleme de sanatate cauzate de varicela si pneumonie.A fost adus de tatal lui acasa la Sepreus pentru a se vindeca.De atunci a inceput sa poarte barba, probabil pentru a ascunde cicatricile lasate de varicela. A calatorit mult pentru a se reface mai ales la bai renumite din acea vreme cum ar fi cele din:Austria, Franta, Italia, Germania, Elvetia si in orase si locuri precum Praga, Constantinopol, Skurati, Helgoland,Ardeal si Dunarea de Jos. Cand nu calatorea in tari straine se afla in apropiere de Sepreus in Muntii Belisului.Mergea calare pana in Stana de Vale la locul de vacanta al episcopiei care se construia atunci.A fost uimit de peisajele si vraja naturii. In una dintre plimbarile sale calare il cunoaste pe pe Pethő Gyula, seful Institutului de Stiinte ale Pamantului care il intreaba de ce nu se ocupa mai aprofundat de aceste locuri frumoase din Ardeal?Invata foarte mult de la Petho Gyula, cum ar fi: geologie, botanica si zoologie. Dupa moartea tatalui sau (1890) isi dedica toata viata turismului.Cele doua surori se marita, isi da spre chirie toate pamanturile si isi inchiriaza o vila la Moneasa, unde locuieste doar iarna.Din primavara pana in toamna strabate muntii in lung si in lat, prin paduri, pesteri si doarme pe la stane.Isi cheltuieste toti banii pentru descoperirea naturii.Pentru a afla cat mai multe despre muntii din Bihoreni culege informatii numai de la ciobani, arzatori de fan si de la cei care se ocupa cu var.Nu a fost usor.Mult timp locuitorii se temeau de el.A fost un om inalt, bine facut, cu barba mare.Purta o palarie mare neagra, un palton imens, camasa rosie cu patratele, pantaloni pana la genunchi si o bata.Era o persoana vazuta de ciobani ca fiind una care putea crea o furtuna sau un fulger si putea speria de moarte un om sau un animal.A fost alungat de catre oameni de mai multe ori cu ajutorul cainilor.Mai tarziu s-au obisniuit cu prezenta sa. A inceput sa fie iubit de locuitori cand i-a ajutat cu la construirea drumurilor.Chiar le-a dat bani cu imprumut pentru ca acestia sa-si cumpere animale.Ajutand acesti oameni la randul lor si-au putut crea mici afaceri din care sa traiasca, cum ar fi caratul bagajelor grele ale turistilor bogati cu ajutorul animalelelor si ghidarea acestora prin locuri greu accesibile.Multe dintre drumurile construite de Czaran Gyula au fost de zeci de kilometri si a fost de folos pentru turistii care pe deasupra aveau asupra lor echipamente mari si grele. De-alungul construirii acestor drumuri au fost nevoie si de explozii.Pentru a-si savarsi cunostintele despre explozii si geologie in 1892, la 45 de ani se inscrie la Academia de Speologie din Selmece pe care o absolveste, ca apoi sa isi inceapa munca cu adevarat.

A avut probleme si cu autoritatile cateodata.Intr-una dintre calatoriile sale alaturi de prietenul sau Ballauer Kristof,a fost prins de catre paznici si dusi la sediu.Cei de la politie nu au crezut ca unul dintre ei este proprietar de pamanturi si celalalt preot, pana unul dintre prietenii lor care ii cunosteau le-au confirmat politistilor acest lucru si au fost lasati liberi. Aceste aventuri nu l-au facut sa renunte la munca lui, continuand sa caute locuri interesante si mai pitoresti.A vrut sa imparta vraja fermecatoare a acestor minunatii ale naturii si cu altii.

Nu a avut probleme cu organizarea drumetiilor in schimb a avut greutati cu cunoasterea drumurilor.Una dintre operele sale scrise a fost "Ghid in Stana de Vale" in care descrie obiectivele turistice din aceasta zona.Cartea a fost scoasa la Beius in 1903 la Tipografia Süssmann Lázár.Cartea a fost dedicata "prietenei sale Stana de Vale".Pe langa descrierea locurilor din aceasta zona cartea contine si niste poezii in introducere.Descrierile le face intr-un mod caracteristic facand-ule in pasi bihoreni, aici referindu-se la pante,planuri si abrubturi.Toate acste peisaje, trasee si popasuri sunt descrise exact, fiind observate si in zilele noastre. Fiecare traseu are datele sale.Reda informatii cu privire la durata traseului, distanta dintre unele puncte din traseu precum si momentele de odihna.Cine porneste la drum fara a se odihni inseamna ca ar trebui sa reziste macar 300 de ore. A scris mlte articole in revistele "Ardealul", "Foaia Turistilor" si ziarele "Oradea" si "Libertatea".Cunoscand obiceiurile din acele locuri si folosind-usi fantezia sa a scos doua culegeri de povesti cu numele de " Povesti din Stana de Vale"

Czaran Gyula a contribuit cu ghiduri pentru a ajunge la 20 de pesteri mai mari sau mai mici din muntii bihorului.De numele lui se leaga si explorarea pesterii Meziad, exact cum a facut in cazul pesterii Zichy cu o multime de descrieri si marcaje. In aceasta regiune el a botezat mai multe atractii din afara si subteran.Numele acestor locuri l-au inspirat din mitologia greco-romana si evreiasca.Desi o parte din aceste denumiri au fost sterse intre cele doua razboaie acestea au ramas si sunt folosite si azi. Inainte de a muri, bolnav s-a deplasat la izvorul "Dagadó" sa faca niste cercetari la fata locului pentru a stabili daca izvorul este intermitent sau temporar.In toamna anului 1905, in ciuda frigului a stat acolo 3 zile pentru a face masuratori. Probabil aceasta a fost cauza mortii sale facand pneumonie si a decedand la data de 6 ianuarie 1906.A fost ingropat in cimitirul din statiunea Moneasa. Pe piatra din ganit asezata pe mormant este inscriptionat:"Doar acel moare care este uitat" Acest memorial da dovada ca acest mare om "sa nu moara nicidata" (Izvor: Pe Urmele lui Czaran Gyula)

Ce trebuie stiut despre Moneasa:

Localitatea si statiunea Moneasa se afla in partea de nord a judetului Arad la poalele muntelui Codru-Moma la altitudinea de aprox. 290 de metri.Prima data a primit numele de "Monyásza" in anul 1592.Pe harta lui Lipszky Janos (1806) si celelalte harti de la inceputul secolului XIX figureaza cu acest nume, dar Kéry Imre din anul 1859 a numit-o Moneasa.

Teritoriul de la sfarsitul secolului XIV pana la inceputul secolului XVI a fost in proprietatea familie Losonczy, mai tarziu fiind impartit de turci si principatul Transilvanean.In 1693 a scapat de asuprire turceasca.In a doua parte a secolului XVIII a apartinut printului Rajnald, dar a pierdut teritoriul din cauza mandriei sale.In prima parte a sec. XIX . familiei Néverey, la mijlocul sec. i-a revenit familiei Waldstein, iar la sfarsitul sec. proprietari au fost familiile Rörök si Wenckheim.

Biserica romano-catolica a fost construita in anul 1761 decatre Bohus Imre, iar mai tarziu a fost reinnoita de Waldstein Kerestély.S-a construit biserica reformata si ortodoxa greaca.In a doua parte a sec. XIX. Oraselul a fost locuit de maghiari, romani si slavi.Majoritari au fost romanii dupa plecarea turcilor.In anul 1910 Moneasa a avut 772 de locuitori majritatea romani.In urma recensamantului din anul 1992 din 1291 de locuitori 24 au fost maghiari, 7 nemti restul romani. Apa termala are un renume la nivel international dar data exact cand a devenit cunoscuta nu se cunoaste.In anul 1600 aceste bai , se pare, ca au fost vizitate de Mihai Viteazul pentru a se vindeca.Primele bai amenajate s-au construit in anul 1864.Astazi aceste complex este format din bai acoperite si in aer liber.Comunitatea multumeste izvoarelor de apa termala fondarea acestui loc, preferat de actre aradeni in special. Economia orasului Moneasa in a doua parte a sec. XIX s-a bazat pe industria fierului.Astazi este doar o amintire aceasta ocupatie, locul fiind ocupat din anul 1887 de prelucrarea marmurii.Marmura rosie o putem vedea pe cladirile din Bucuresti si nu numai.Danila Andritiou a infiintat chiar o scoala de sculptori.In Moneasa putem observa aceasta marmura rosie pe fiecare dintre casele din localitate, scari, trotuare, pereti si borduri..

Izvoarele Somesului Cald-Poarta Babilon

Pestrea Czarán din Meziad

Prima pestera din Ungaria Mare, astazi Romania, pestera "Czarán" din Meziad a fost prima pestera descoperita despre care astazi cercurile in domeniu cuosc foarte putin.Primele descrieri despre pestera le da Schmidl (Das Bihar Gebirge), cercetator austriac, iar mai tarziu K. Nagy Sandor face referire mai detaliata in cartea sa "Tara Bihorului" din anul 1884.Pestera este comparata cu pestera din Aggtelek si Adelsberg desi nu cunosteau doar jumatate din aceasta.

In cartea lui Czaran Gyula intitulata "Ghid in Stana de Vale" (1903) face o descriere exacta si foarte detaliata a pesterii.El este cel ce a marcat pestera cu indicatoare si a dat nume multe locuri din pestera.Prezentarea in modul sau caracteristic fiind una foarte precisa, in urma masuratorilor efectuate de el pestera avea 4037 de pasi, iar masuratorile de azi zic ca ar avea 3410 m.

Dupa moartea lui Czárán Gyula din 1906 nu doar pestera din Meziad dar si celelalte atractii din muntii Bihorului au fost date uitarii.









Felhasználónév:
Jelszó:
Bezár